imi dau seama ca e al doilea inceput de primavara pe care il petrec in orasul ala. imi dau seama de un milion de lucruri si totusi nu stiu nimic.
simteam caderea..schimbarile
si mi se rascolea miezul cand ma gandeam ca nu el urma sa fie totusi capatul de linie.
trebuie sa recunosc ca mi-ar fi placut.
ma plesneste peste cap un flux teribil de ganduri si ma gandesc la toate cele 360 de directii in care imi sunt dispersate radacinile si esentele.
toata lumea tre sa cada de un miliard de ori, pana cand gaseste radacina.
i truly am drifting away.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu