Je veux partir...pour la beaute du geste...


one
two
three
get loose

end of the affair

amantul pleaca la praga in noaptea asta si praga e un loc bun pentru astfel de plecari. la intoarcerea lui voi fi deja in bucuresti.
...
aseara,in camera lui l-am intalnit pe V. socul lui a fost destul de mare.eu imi ancorasem un zambet politicos inca de la intrare, ii vazusem masina in strada.
imi arunca privirile lui de:'deci-aici-te-tot-ratacesti'...foindu-se si fastacindu-se constant si-a apucat furios hanoracul:' imi trebuie ciocolata, trebuie sa plec. mada, vii?'
'nu'. am zambit.
...
de dimineata
-ce faci?
-iar m-am trezit la 12.
-mda. asa-i cand tot pierzi noptile...

Au défault du silence

imi simt capul ravasit de tot felul de tornade.
asa ca am sa port o rochie azi.
dintre toate tornadele zilei, una tasneste constant la suprafata. un manifest suprarealist care suna cam asa: Victoria vietii sordide asupra iubirii admirabile.
rochia trebuie sa fie neaparat turcoaz...
victoria e prea gri.

Les amants

am intrat din ploaie in cafenea insotita de doi prieteni, ma intorceam de la un el...un altul.
ma concentram doar pe monentul in care imi voi da jos gluga uda de ploaie.
cineva purta o conversatie banala in spatele meu, lumina era difuza si se auzea un zgomot efervescent de pahare ciocnite.
'mada!'
cu gluga inca in cap ma intorc cu precautie caci vocea o recunosteam inca de la primul sunet mut. nu-l mai vazusem de aproape un an, de cand, in cluj, inchisesem in frig toate usile spatiilor dintre noi...acelasi zambet a carei inclinare putin aroganta imi colora cerul in culori de mai-ramai-un-pic.
discutie banala...despre monotonii si orase in ploaie...mi-era greu sa-mi leg frazele si mi-era greu sa ma desprind.
'mai vorbim!'
poate peste inca un an, poate in alt oras in ploaie. asta am gandit dar nu am zis nimic, am zambit doar...poate putin prea trist si am plecat(iar).

mai tarziu, m-am gandit ca nu putea exista un moment mai prost pentru o astfel de intalnire. mi-am dat seama ca in timp ce ii vorbeam simteam inca pe piele mainile celui de la care plecasem cu doar cateva minute in urma. stiu ca ma gandisem la el in dupa-amiaza aceea, in camera celuilat. sa-l fi chemat eu, intr-un act aproape mistic ca intr-o carte de-a lui eliade?
si mai era si V. al carui tren trebuia sa soseasca iar din bucuresti.
ciudat, tocmai acum...cand eram atat de departe de toate coordonatele mele.

i guess i thought you had the flavour

sunt dimineti in care nimeni nu raspunde la telefon. atunci te intrebi daca e ceva real in aglomerarea de gesturi din jurul tau.
stiu totusi ca aseara, in plina toamna am purtat rochia.
si asta mi-a fost de-ajuns.

ain't no words for my song

soare
70's sunglasses
the drum, the base
all that drum&base
the funk
inspir
expir
fum...and pass it over
si simti cum toate te invadeaza invariabil si electric
eclectic pupilele se tulbura
acum mi-e greu sa mai respir si-ncepe un lesin cu imagini caleidoscopice.

-Nu te mai misca!

Imi plesneste capul de la atata toamna, toamna prin toate arterele si bulevardele mele plictisite.