sentiment laptos

ce frumos, ce frumos se amesteca laptele picur cu picur in ceaiul negru.
formeaza rotocoale si spirale
caleidoscoape
si nori de zahar
totusi am senzatia ca ratez ceva.

de nu stiu cat timp mi-am purtat unghiile in nuante de rosu aprins. acum au facut o revolutie si de cateva zile refuza sa parasesca nunatele nude.
ce dubiosenie!

let the season begin

julie a insistat sa-mi arate poze de acum o vara. apoi am dat din greseala peste niste poze vechi de mai bine de 3 ani.
si daca noi suntem o multitudine de reflectii ale celor ce ne inconjoara, strat dupa strat...exact ca si papusile rusesti...ma intreb care e miezul, nenorocitul de miez ce ar trebui sa ramana constant indiferent de fluctuatiile reflectiilor.
incepe iar primavara, si realitatea mea isi anexeaza inca un strat de viata odata cu fiecare primavara.
ma intreb cum o sa arata papusa din primavara asta? ochii de un verde tulburator, purtandu-si nuantele nude in piele. si linistea?...are sa-si poarte oare linistea in miscarea trupului sau are sa lase asta pentru inca o alta primavara? totusi, eu cred ca o sa o amane iar, linistea e un accesoriu mult prea pretios, aproape ca si bijuteriile lui audrey din breakfast at tiffany's.