trebuie sa fi avut vreo 4 ani si trebuie sa fi fost vara.
ma jucam in fiecare zi in fata blocului, jocuri cu genunchi juliti si numaratori din 10 in 10.
erau multi copii acolo. la o alta scara erau si doua surori. pe cea mai mica, putin mai mica decat mine o chema maria. tin minte ca maria avea ochii mari si miros de pudra de talc, sau poate asa-mi imaginez acum.
intr-o dimineata am auzit pe afara ca maria a murit. copiii ziceau ca a murit in somn. probabil somnul avea si el gust de lapte si miros de pudra de talc, era somnul cel mai lung si mai profund,de pranz cu aer fierbinte de vara, filtrat de draperiile trase.
la scurt timp m-am mutat de acolo. de-a lungul anilor mi-a amintit franturi din povestea asta dar nu am stiut niciodata daca a fost sau nu real. cred ca mi-am amintit mai mult senzatia de somn fara sfarsit, poate ca am tanjit uneori dupa ea, nici nu stiu.
aburi de pudra, miros de lapte clocotit si somn deplin.
cand esti mic iti tii monstrii in dulap sau sub pat, cand cresti, ei se metamorfozeaza odata cu tine si se aciuiesc in suflet. ies doar in urma unui somn deplin.
luni, 21 martie 2011
sâmbătă, 5 martie 2011
Pentru ca ninge
Triunghiuri in sfere
pline de cuvinte grele.
Omul care cerne faina din cer,
a uitat de el.
Iei un baston lung, lung,
Tragi cortina,
Si-l intepi
pana-l auzi urland.
....................
E noapte tarziu.
Am terorizat scrumiera,
Tocmai si-a facut rezervare
la zborul pentru insule.
Pleaca luni, la ora 3.
Triunghiuri in sfere
pline de cuvinte grele.
Omul care cerne faina din cer,
a uitat de el.
Iei un baston lung, lung,
Tragi cortina,
Si-l intepi
pana-l auzi urland.
....................
E noapte tarziu.
Am terorizat scrumiera,
Tocmai si-a facut rezervare
la zborul pentru insule.
Pleaca luni, la ora 3.
marți, 1 martie 2011
vineri, 25 februarie 2011
vineri, 11 februarie 2011
prezumtii de nevinovatii

tristetile sunt de mai multe feluri. asta era lichida, se prelingea cu-ncetinitorul pe piele, era calda si poate chiar putin colorata, doare umpic, asa de gust.
tu te-ai dezindragostit, la fel de subit ca-n noaptea aia, cand pe strada ai zis:'te iubesc'.
o stiu(simt),cu toate ca tare-as vrea sa ma insel.
poate
poate
poate
.....
duce la infinit
duminică, 30 ianuarie 2011

intr-una din dupa-amiezi tu ai adormit in patul meu.
era mult soare, prea mult soare pentru figul de afara.
dar frigul nu se strecura in camera asa cum m-am strecurat eu in pat langa tine.
pissiceste ti-am pandit pulsul, la baza gatului, pe plexul solar si pe spranceana dreapta.
sprancenele tale sunt arcuite frumos, dreapta poate chiar mai frumos decat stanga.
tictactictactictactictactictac la infinit
de caldura cred ca am adormit si eu.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)

