bubble&slide

in mine urla un miliard de lucruri.
urla, sfaraie, tasnesc,traznesc, explodeaza ca paienjenii stelari a lui kerouac sub o lumina halucinanta.
si da, totul face 'AaaaaaaaaaaAAAAAAAAaaaaaaaaaaaAAAAAAAAAAAaaa' da nu cred ca-i un 'a' prea bun, defapt stiu ca nu e.
o iau razna.
over and out

Chocolat Noir

am parasit Orasul pentru un oras mai mic.
aici, m-am intalinit intamplator cu Baiatul cu bomboanele care se pare ca parasise si el pentru un manunchi de zile Orasul.
doar ca... la bratul lui de ciocolata trecea anexata o Fata cu parul scurt, 'Scurt si ginger m-am gandit!'
m-am holbat insistent si am dat trist din mustati...in fond, asta e exact ceea ce ar face orice Pisica neagra...vorba aia, o Pisica neagra are numai cate un Baiat cu bomboane odata.

au nuit

si uneori e atat de frumos Orasul.
plimbarile scurte la piata domenii cand cumperi capsuni si flori. aici toata lumea umbla pe strada cu un buchetele de flori..un fel de cultura locala.
mie imi plac macii.
apoi seara, masina se aventureaza prin labirinturi de blocuri si copaci...tei in aer si copii ce refuza sa mearga la culcare, ca apoi sa vireze bruc in rosetti si totul sa se destinda subtil.
mie imi place in bucuresti, as mai vrea doar sa-mi mai placa de cineva aici, sa inventez o poveste care sa faca orasul mai al meu si pe mine mai a lui...e doar o chestiune de apartenenta.

eu stau la etajul 3.
salcamul a inflorit si-si lipeste florile de geamul meu.
din cand in cand eu imi lipesc fruntea de geamul rece
...si atunci simt vibratia florilor de salcam.

la chou-chou

ieri,in tren fiind si cu exact o secunda inainte de a lesina intr-un fel de somn ma uitam pe geam si peisajele pareau golite de o parte din personajele lor. ma intrebam ce-i asta daca nu o intoarcere la vreo cojita mai apropiata de esenta lucrurilor. insa azi cand vorbeam cu I la telefon mi-a zis ca de pe geamul trenului ei se vedea o interminabila coloana de masini.
adica esenta ei e mai indepartata decat a mea...sau ce?
ce conteaza astea
sunt randuri
neranduite de
tras concluzii...
si apoi
eu nu trag niciodata concluzii.:)

primii mei ochelari de soare erau dintr-un plastic negru cu albastru electric. imbracata in rochita mea verde crud cu margarete brodate in coltul din dreapta jos imi amintesc de felul cum priveam cerul in gradina din spatele blocului. niciodata cerul nu mi-a aparut de un albastru mai laptos si prafos in deplin contrast cu albastrul electric al ramelor de ochelari.seara pasnica si incetinita de vara filtrata prin vibratia culorilor.

protege moi

la fel de firesc precum faptul ca azi noapte a adormit tinandu-ma in brate.
ii simteam pe gat si in par rasuflarea ritmica si ma gandeam daca si acum i se mai aburesc ochelarii.
...
inspre dimineata am vazut ca ii daduse jos.