marți, 15 iunie 2010

dada, sa ploo!

am asteptat ploaia asta ca un agricultor medieval care in plina seceta,de un numar nesfarsit de zile dansa si se ruga la toti zeii pagani fara succes!
e asa de cald incat picaturile se vaporireaza inainte sa atinga pamantul, perdeaua fina pe care o construiesc reflecta lumina in tot felul de feluri.
si e minunat!:)

sâmbătă, 5 iunie 2010

ciresele stralucesc singulare in coaja lor.
vanitos isi perpelesc culoarea.
decadent te fac sa musti
iar culorile, senzatiile si creatiile.
uneori stralucesti si tu singular precum ciresele.
ce e singular ma intrebi?
diferenta de la ordinar la extraordinar.(fâl fâl)
foloseste-ti culorile si traseaza-ti radacinile.
deseneaza-ti copacul si poate ai sa pricepi.
nu e nimic decat tu si tu esti creatia. hai sa nu o mai starpim.
i am the creator!
.......
daca ti-e greu si nasol sa-ti gasesti un scop inseamna ca esti ca mine.
lumina si zambesti graiesti jubilezi creezi si te faci muz(a)
cladesti si ceilalti se inspira
chicotesti si ceilalti respira
ai culori si restul fuzioneaza cu ele
du-te vino! (de la mine pan' la tine)
roooar....roaaar

luni, 24 mai 2010

the wierd lovemakers


cateodata, iti ia putin mai mult timp sa-ti dai seama ca timpul pe care il considerai potrivit pentru asta, a trecut pe langa tine.
imi dau seama ca momentul in care s-a sfarsit a fost in acea prima zi cu soare, in care avionul a decolat la apus.
restul, au fost doar o adunatura de ps-uri.

miercuri, 19 mai 2010

umbla vorba ca

ei, barbatii, lasa la ea tot felul de lucruri mici. o pereche de pantaloni cu carouri, o carte cu copertile negre de kafka, un ceas cu 3 minute inainte sau in urma, in functie de timpul din ei.
ii mai muta si patul cu 3 pana la 9 grade spre stanga sau dreapta. uneori o categorisesc cu o urma de dinti pe sanul drept si de cele mai multe ori primeste un gol, un gol impachetat frumos in milioane de hartii colorate cu fundite.
se zice ca ea ii schilodeste moral, c-un plan structurat, bine-gandit si bine-intrepretat (doar demoisella cu pricina dorise sa se faca actrita), ca e un criminal in serie si o pisica-sirena fara scrupule care-i face pe sarmanii cu duhul sa nasca pasiuni pentru ea.
se zic multe, se stiu putine.
ea stie ca a obosit teribil, s-atunci dupa ce-i impinge pe toti afara din camera cu draperii cu dungi, adoarme intr-un somn fellinesc si spera ca poate dimineata se trezeste simtindu-se mai bine.(dar noi din surse sigure, stim precis ca nu-i asa)

vineri, 30 aprilie 2010

cea mai frumoasa zi



seara, in fata teatrului ma astepta cu soarele la locul sau.
cand mi-am lasat o clipa capul pe umarul drept mi s-a parut ca ma bronzez brusc.
pe strazi mari si mici, pe alei si pe la un vernisaj am zambit mult si am zis prostii.
soarele a apus in gara de nord, dimineata urma sa rasara in alta parte.
garile sunt foarte potrivite pentru astfel de momente. mi-a strigat aproape odata cu alarma plecarii :'ma intorc in doo saptamani!'
am jubilat teribil inauntru si am zambit vanitos inafara.
curios, intotdeauna unul dintre noi pleaca.
dimineata, mi-am luat lalele si lacramioare. ridurile batranei florarease din fata operei mi-au strecurat un mic fior.
in metrou, un baietel mic tinea in brate o pisica si mai mica ce se agata la fiecare curba a traseului de tricoul lui rosu.
am jubilat iar, jubilez de aseara incontinuu, si nu vreau sa fiu formata din altceva decat culori, senzatii si inceputul de vara din mine si el.(si cu toate ca stiu ca vara nu dureaza niciodata prea mult refuz sa ma opresc din jubilat)
no one is gonna loose their soul.

miercuri, 28 aprilie 2010

ecuatia de seara


hai sa legam punti de curcubeu, curcubei chiar, ca sa fie mai multi.intre mine si tine, intre tine si mine, sa fie o reciprocitate cu jocuri de culori-fractali, asa cum am reusit in acele rare momente pretioase.
sa legam ceva ce nu am mai legat vreodata si sa traim ceva ce nimeni nu a mai trait pana acum.
poate sa ti se faca dor de o senzatie pe care nu o cunosti?
numai daca ti-o imaginezi destul de vivid.
in seara asta, dupa o lunga discutie psihoanalitica nu am ajuns practic la nici o concluzie, decat aceea ca...aceea ca, inca mai vreau sa cred in providente.
si poate cred...poate poate poate...

duminică, 18 aprilie 2010

suuuuunt vaaaanzatoooare de plaaaceeeeri



L’après-midi si un brat de lalele rosii.(cand ai lalele iti vine sa canti toata ziua lalalaaa)
si mergand prin dupa-masa tarzie si pe strada luminata de soare caldutz si auriu ma gandeam ca as fi teribila daca as striga de nicaieri:
'laleleeeee, avem laleleeeee!haida domnu' la laleleeee!
va vand placeri, pe bune, vi le vand la pret cinstit. piata neagra de lalele rosii.
necunoscutule, e o onoare/oroare sa te cunosc.(dupa cazul necunoscutului évidemment)'

si el zice simplu 'te iubesc' sau alta siroposenie de genul.