imi place sa ma trezesc cu zgomotul ploii.
cand eram mai mica, ma lua un fel de aroganta in diminetile cand ploua si eu, spre deosebire de ceilalti gaseam vreun motiv si nu mergeam la scoala.
ma amuza sunetul asta efervescent. nu e ploaia aceea nevrotica si copilareasca de vara...e pur si simplu ploaia care se reversa pe strazi la fel ca o rola nesfarsita de banda magnetica pe care sunt imprimate filme vechi cu charile chaplin.
masinile zdrobesc peliculele si din ele incep sa se ridice culori prin aer.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu