in serile ca asta, cand nu era nimic special de facut as fi mers la el. si seara ar fi devenit speciala prin simplitattea ei.
pe armeneasca la nr 28, adormeam deseori cu buzele pe soarele de pe umarul drept. stii ce cred? eu stiu aproape sigur ca iarna ar mai fi durat putin daca soarele nu se muta de pe armeneasca 28, umarul drept.
'dada, asta a fost cea mai lunga iarna a mea! dar a ta?'
e primavara, soarele s-a mutat prin orizonturi. e evident ca si umarul a plecat din armeneasca.
'stii ce mai ai de facut?'
e timpul sa recunoasteam ca ai fost si tu indragostita odata.
(asta e un apus de primavara pe care nu vroiam sa il prind prea curand.in aceste conditii,iti jur ca as fi preferat o mie de ani de iarna)....:)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu