m-am trezit in toamna.
valuri textile pufoase si urmele unui soare caldut aproape ca imi aduc un comfort epidermic.
copacii incep exfolierea gratioasa a fasitelor de aur, eu tot nu pot sa exfoliez furtunile.
aproape intotdeauna e la fel, exceptand sclipirile, pe care acum le percep din ce in ce mai greu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu