night light

a fost un drum luuung, foarte lung si-mi aminteam ca in mod normal ar fi durat nu mai mult de 15 minute.
ce se-ntamplase cu timpul, se dilatase, vibratiile se fluidizau poate de la umezeala si de la fumul verde dintre noi.
vorbeam putin si deseneam forme mistice pe geamul inghetat.
recunosc, m-am gandit putin si la el.(probabil ca el se gandea la dali)

running up that hill

cand eram mai mica aveam intotdeauna un pix turcoaz. era un fel de tabiet, de semnatura personala, pentru ca intotdeauna pixurile turcoaz avea acel je no sais quoi.
....
am trenul la 2 si ceva, vad iar unul dintre acele pixuri pe birou. mi se insinueaza scandalos ca o femeie ieftina si beata dar am sa-l las aici, le fel ca pe femeia ieftina pe care nu iei cu tine intr-una din seri inabusitor de obscene de vara.
ramane aici, eu plec...si asta e un act de sfidare!:)

peace of mind

am chiulit de la ultimul curs...pur si simplu nu mai aveam stare.
afara,
am lasat tramvaiul sa treaca pe langa mine. no rush whatsoever...nu ma puteam grabi, asa ca am hotarat sa-o iau pe jos..lumina ma incetinea, ma anestezia...
era lumina aia...de inceput de primavara, lumina-de-topit-ghetari si lumina ce ar fi dat gata chiar si o craiasa a zapezii...
zambesc tamp
tin ochii semi-deschisi...un fel de stare de gratie, as if i am inlove...it's been a while...cumva sau candva oamenii au incetat sa ma mai impresioneze.
mai tarziu, am gasit o papadie...si ca un ultim vestigiu varatic am suflat-o atat cat m-au tinut plamanii, spre tarile calde!....
e soare, mi-e soare in piele si in buza de jos...si ce daca din cauza asta s-a crapat iar?

mai tarziu..

amantul imi spune la telefon:
'mi-e dor de tine...'
uneori e induiosator sa auzi asta.
(si mie imi e dor.pacat ca nu de el.)

today

face it, it's a bit empty around here...
si totusi pe drum spre statia de metrou cerul isi strecura povestile sangerii prin frunzele de aproape aceeasi nuanta.
tramvaiul il aud chiar si cu castile in urechi...tramvaiul mi-l aud in puls.